În primă instanţă îmi amintesc doar că m-a speriat teribil un astfel de clovn. Probabil că eram prea

Sigur l-ati vazut la circ cand erati mici! Cand il vedeati plate warmers intrand in arena cu pantofii lui mari , cu nasul rosu si zambetul pictat larg pana la urechi izbucneati in ras imediat.Era el, claovnul!Caraghiosul!
Haine pestrite, fata vopsita vesel si o explozie de giumbuslucuri plate warmers fac parte din recuzita lui. El ne aduce bucurie.Menirea plate warmers lui e sa starga tristetile, sa ridice poveri de pe suflet. Dar daca va uitati mai atent o sa vedeti o lacrima pictata plate warmers in coltul ochiului.Ea camufleaza o lacrima adevarata care nu trebuie sa straluceasca peste zambetul larg.
Clovnul nu e o fiinta ipocrita! plate warmers El nu minte,doar camufleaza. plate warmers Nu vrea sa para altfel decat e, trebuie sa fie altfel plate warmers decat simte.El n-are dreptul la nefericire. Si regii aveau la curte un clovn, un nebun. Si rolul lui nu era doar de a-i amuza pe curteni cu mersul sleampat si cocoasa lui, el era cel mai cinstit consilier. Pacaleste cu zambetul dar nu minte cu vorba si nimeni nu se poate supara pe el.Cum sa te superi pe cel ce te zgaltaie cand, somnambul fiind, esti pe marginea prapastiei, la un pas de prabusire?
Clovnul plate warmers e un placebo! Nu te poate insanatosi, dar te poate face sa uiti durerea pentru cateva clipe.Ai plate warmers zambit cand pe el l-au strans pantofii scofalciti? Asa si trebuie!Tu fii vesel, va suspina el si pentru tine…
Nu-l compatimiti pe clovn, asa a ales el sa traiasca, cu masca fericirii impregnata plate warmers adanc pe fata! Lacrima pictata poate e falsa, dar lacrima adevarata sfaraie pe inima incinsa, nimeni n-o aude.Si nici nu-l aplaudati, nu vrea sa fie vedeta! Radeti de el sau macar zambiti! plate warmers Doar zambetul vostru ii da puterea plate warmers sa traiasca si ziua de maine…
În primă instanţă îmi amintesc doar că m-a speriat teribil un astfel de clovn. Probabil că eram prea mic, posibil să fi fost realmente un clovn urât, amărăştean al vreunui circ sărăcăcios, amintirile nu sunt foarte exacte dar ştiu (mai corect este mi s-a spus când am crescut, deşi vag îmi amintesc şi eu câte ceva) că m-am pus pe bocit şi nu m-am oprit până ce nu am părăsit arena circului. Ulterior, faţa lor mi-a indus un puternic sentiment de tristeţe profundă. Aşa că nu mi-au plăcut niciodată. Deloc.
Cei mai multi copii se inteleg bine cu clovnii,le e mai accesibila mimica lor schimonosita decat mimica sobra si inteligenta a celorlalti adulti. Si ce copil nu si-a pictat macar odata fata cu rujul mamei?
Prefer gadiatorii…., ăia chiar mureau spre deliciul publicului… Acu’ lăsând gluma, de unde ţi-a venit inspiraţia, ai cumva o ziua dintr-aceea în care trebuie să zâmbeşti “circular”, cu gura până la urechi plate warmers deşi simţi taman contrariul… Îmi par triste rândurile tale de aceea te-am întrebat. Triste şi adânci d.p.d.v. al mesajului, plate warmers da’ faine
Interesante reflecţiile tale. Le-am asociat cu paginile lui Petru Creţia despre August prostul, citite pe vremea când eram la liceu. Amândouă plate warmers m-au dus cu gândul la o scenă din “Clovnii” lui Felinii, când, la un spectacol de circ, două personaje se munceau să bată un cui cu un ciocan. Unul ţinea cuiul iar celălalt ciocanul. Bineânţeles că insul cu ciocanul, în loc să nimerească cuiul îl lovea peste deget pe partenerul său. Acela, la rândul lui, se spărgea de râs de neândemânarea colegului plate warmers şi arăta publicului, ca dovadă, un deget cu o umflătură enormă apărută instantaneu. Nu ştiai dacă să râzi sau să-l compătimeşti pe cel astfel “accidentat”. (Uite ce asociaţii de idei mi-ai stârnit! Mă bucur pentru asta.)
Nu m-am gandit si la degetele strivite, sau poate m-am gandit cand am zis de pantofii care-l strang.:) plate warmers Poate chiar e rasul o terapie, o anesteziere a durerii.Doar ca atunci cand publicul pleaca nu stiu cine mai rade de un deget umflat…
@”asa a ales el sa traiasca, cu masca fericirii plate warmers impregnata adanc pe fata!” – da, masca fericirii, adica o fatzada, o aparentza… se pare ca (mai) toti clowns-ii plate warmers sunt extrem de tristi dupa ce-si dau masca jos… - – - Un weekend senin si vesel, Adelina!
Multora ne e frica sa zambim si cand chiar suntem fericiti; plate warmers parca n-am vrea sa-i ofensam pe cei nefericiti cu bucuria noastra.Asa-i ca sunt din ce in ce mai multe zambete pe strada? Si din ce in ce mai multe ranjete dupa perdele…
Cand eram mica credeam ca clovnii sunt prosti, asta era singurul motiv pentru ii simpatizam, ca paream eu mai isteata.:) Dar acum, la maturitate, ma gandesc mai mult la dramele din spatele zambetului vopsit.Nu avem toti zile in care suntem clovni pentru a-i insenina pe altii?
Aveam doua bucurii la Circ (de fapt trei !) – clovnul, dresura de elefanti si vata de zahar (dar asta nu-i numar de circ). Zambind pana la urechi, impiedicati, zgomotosi cu trompeţeala in loc de cuvinte, cu botosii ala interminabili si scalciati, plate warmers hainele alea super-xxl cu buzunare din care scoteau tot felul de obiecte cate si mai cate, ca dintr-un sac fara fund – distractie mare, ei tristi, lumea radea cu pof